Daca as fi indraznit? Daca ar fi spus da? Acestea si alte o mie de intrebari sunt tipice rationamentului contrafactual . Consta in imaginarea unor realitati alternative realitatii noastre actuale, cu toate implicatiile emotionale pe care aceasta le presupune.
Am de gand sa dau un exemplu. Imagineaza-ti filmul tipic in care o fata (sau un tip) se intalneste cu doi baieti in acelasi timp. Vine un moment in care situatia este nesustenabila si trebuie sa alegi si sa pariezi pe unul dintre cele doua. Se gandeste, vorbeste cu prietenii ei, isi valoreaza si dupa multa reflectie, in cele din urma alege. Luni mai tarziu, in ciuda faptului ca se descurca foarte bine cu acel baiat, ganduri de genul: „si daca l-as fi ales pe celalalt, cum ar fi viata mea acum?” Aceasta este gandire sau rationament contrafactual: gandirea la ceea ce ar fi putut fi si nu a fost .
Dar… si ce functie are acest gand? Pentru ca, la prima vedere, nu pare a fi foarte util. A rumina asupra unui trecut care nu mai exista sau a trece peste deciziile deja luate nu pare sa aiba prea mult sens… Cu toate acestea, astazi stim ca rationamentul contrafactual poate fi de folos in anumite situatii.
De ce este util rationamentul contrafactual
Stiinta a aratat ca in anumite situatii acest rationament ne poate ajuta sa dam sens vietii noastre. Mai jos voi rezuma in patru puncte de ce acest gand poate fi util.
1. Ajutati sa invatati din greseli si pregatiti-va pentru un viitor mai bun
Acesta este unul dintre cele mai frecvente, si este ca de cate ori am regretat greselile noastre … „Daca nu as fi iesit, as fi trecut si acum nu mai trebuia sa studiez pentru recuperare”, „Daca nu as fi fost atat de mandru, nu am fi avut trei zile fara sa vorbim cu noi”, „Daca as fi acceptat oferta? Poate ca acum as avea salariul dublu…”.
Aici nu este vorba de a ne zdrobi, ci de a invata . Nu ne putem intoarce, dar putem ramane acasa in ajunul urmatorului examen, ne inghitim mandria in urmatoarea discutie si mai bine luam in considerare urmatoarea oferta care urmeaza.
2. Conforteaza si calmeaza
Aceasta functie este indeplinita in fata situatiilor traite care au fost incomode, dureroase, jenante sau nedrepte. Ar fi: „Ei bine, ar fi putut fi mai rau”. De exemplu, „Companiile aeriene au luat doua zile sa ne returneze bagajele, dar macar nu au pierdut nimic” sau „Intalnirea a fost un dezastru, desi, din fericire, cel care s-a impiedicat de treapta am fost el si nu eu…”. Suntem usurati sa credem ca in cei rai nu a fost atat de oribil pe cat ar fi putut fi.
3. Produce bunastare si satisfactie
Cand? In situatiile in care s-a obtinut un anumit succes. Cum? Imi imaginez cat de rau ar fi putut merge. Pare putin masochist, adevarat, dar are o explicatie in spate.
Si este ca gandindu-ne la cat de rau ar fi putut merge ceva si comparandu-l cu cat de grozav a mers, simtim o satisfactie, placere si bucurie extraordinare. De ce? Pentru ca comparand-o, ne simtim si mai mandri de noi insine pentru ca am obtinut acel succes sau realizare.
4. Da emotie si sens trecutului
Mai exact, amintirile. Si aici intra in joc expresii precum „trebuia sa se intample”, „a fost destin” sau „lucrurile se intampla cu un motiv”. Cu ganduri de genul: „a fost soarta… a trebuit sa aleg si daca nu ajungeam sa plec, nu m-as fi intalnit astazi pe autorul meu preferat”, intarim emotia acelei amintiri si ii dam sens: „Am cunoscut-o pentru ca soarta a vrut-o”.
Tuturor ne place sa salvam situatiile incitante pe care le traim in memorie, astfel incat sa le putem aminti. Ah, da, nu baga mana in foc cand vorbesti cu cineva despre un eveniment din trecut si fiecare asigura ca a fost asa cum povesteste. Este mai mult decat dovedit ca de multe ori, fara sa fim constienti, ne „editam” si ne distorsionam amintirile , astfel incat sa cream o „noua versiune”.
Dupa ce am vazut aceste 4 puncte, am invatat ca rationamentul contrafactual este util daca il folosim in aceste 4 scopuri. Pentru orice altceva, este mai bine sa-l ignoram, deoarece ne va aduce suferinta, plangere si disconfort.