Cuba este considerata un paradis tropical, ea fiind cea mai vestica si mai mare dintre insulelelor Indiilor de Vest, situate imediat la sud de Tropicul Racului, in zona Marii Caraibelor fiind despartita de USA de catre Stramtoarea Florida care are o lungime de 145 km. Este o insula usor arcuita, lunga de 1.255 km, cu o inclinatie spre Sud-Est. Cel mai apropiat vecin al acestei tari este Haiti, care se afla la 77 km, suprafata de 110.922 km2 a Cubei oferind vizitatorilor o gama variata de peisaje care merita admirate. O cincime din populatia Cubei traieste in capitala, La Havana, care se afla pe coasta de Nord-Vest a insulei, iar cealalta parte a populatiei traieste in capitalele provinciilor din tara. Din punct de vedere al impartirii pe tinuturi avem urmatoarele subdiviziuni:
Vestul Indepartat – care cuprinde munti si campii: Cordillera de Guaniguanico se afla la vest de capitala si coasta de nord a insulei, acesti munti fiind impartiti in Sierra del Rosario, Sierra de los Orangos, Alturas de Pizarra del Norta si Alturas y Montanas de Pizzara del Sur, sisteme montane care confera impresionante sculpturi si vai adanci. In Valle de Vinales se cultiva tutun datorita solurilor fertile pe cand muntii sunt perfecti pentru explorare si pornirea in drumetii.
Campiile de vest sunt formate din campii fertile (in zona provinciilor Villa Clara si Cienfuegos) unde se cultiva cartofi, legume si trestie de zahar, din mlastini bogate in peste, pasari si crocodili care pot fi vazuti din barci de catre cei care se aventureaza la o plimbare cu barca pe aceste mlastini. Aceasta regiune este traversata de la Est spre Vest de catre singura autostrada nationala (Autopista Centrala) iar in Peninsula de Hicacos se afla cea mai importanta statiune turistica a Cubei, Varadero. In Sudul acestei regiuni se intinde Playa Giron, cu nisip alb, o plaja care a fost loc de debarcare a soldatilor in timpul invaziei din 1961 din Golful Porcilor.
Inaltimile centrale sunt alcatuite din masive muntoase care se inalta treptat din campia de pe coastra Nordica spre centrul Cubei. Inspre Sud se gasesc vai fertile, in zona Vuleta Abajo care este centru regional al productiei de tutun precum si muntii accidentati Sierra del Escambray care ating cota 1.140 metri in varful Pico San Juan. In aceasta zone se pot intalni trogonul cubanez, zunzunul sau colibri verde cubanez, precum si numeroase cascade.
Campiile Estice situate, cum le spune si numele, in Estul insulei si care cuprind cinci provincii sunt formate din campii de ses precum Ciego de Avila (cultivate cu trestie de zahar), de o coama ingusta numita Periplano de Florida si un grup montan, Maniabon (unde se gasesc ferme de vite numite ganaderias, sau cowboy tipici cubanezi numiti vaqueros). In nordul regiunii se gaseste o savana joasa acoperita de tufisuri si ierburi salbatice care sunt principala sursa de hrana a vitelor din regiune.
Sierra de Est cuprinde o serie de munti precum: Sierra Maestra, unde se afla cel mai inalt varf al Cubei (Pico Turquino-1974 metri) lant muntos care gazduieste Parcul National Pico Turquino, datorita prezentei unei paduri pitice care se invaluie cu norisori subtiri, Sierra del Purial sau Sierra del Cristal. In aceste zone se afla si vechile orase cubaneze Guantanamo si Santiago de Cuba, situate la marginea muntilor, pe plajele cu nisip gri care marginesc muntii.
Ultimul, dar nu cel din urma tinut cubanez, este reprezentat de catre insulele din larg care sunt formate din grupuri de recife de corali despartite de uscat de mare. Aceste insule formeaza Arhipeleagul Sabana-Camaguey, Arhipeleagul Canarreos, Jardines de la Reina sau Isla de la Juventud care este cea mai mare insula dintre toate si care atrage vizitatorii, care spera sa vada crocodilii din mlastina Lanier sau pasarile din zona. De asemenea aceste insule sunt vizitate datorita plajelor maturate de curentii calzi ai marii si scufundarilor care se pot face in zona.
Sao Paulo – centrul economic al Braziliei
Sao Paulo este statul care joaca cel mai important rol in economia Braziliei. Cu o suprafata de 248.209 km2 si 38 de milioane de locuitori, Sao Paulo este statul in care aroma de cafea se imbina cu viata moderna reprezentata in special in capital sa, orasul cu acelasi nume, care gazduieste an de an Marele Premiu de Formula 1 al Braziliei. Din cei 38 de milioane de locuitori, aproape 20 de milioane locuiesc in aglomeratia urbana Sao Paulo, restul fiind impartiti in celelalte orase mari ale statului precum Guarulhos, Campinas, Sao Bernardo do Campo sau Santos. In aceasta aglomeratie urbana, Sao Paulo, traieste aproximativ 10% din populatia totala a Braziliei, ei producand o treime din produsul intern brut al tarii si castigand de 3 ori mai mult decat restul cetatenilor brazilieni.
Sao Paulo este orasul cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din intreaga lume. La sfarsitul secolului XIX, Sao Paulo era principal sursa de venituri a intregii regiuni datorita exportului de cafea care este considerat aurul negru al Braziliei, ajungand cu mult in fata altor centre economice din tara. In present in regiune se produc autoturisme, utilaje si produse textile, principala marfa de export ramane si in ziua de azi cafeaua, care este expediata in toata lumea din portul regiunii, Santos. In cadrul capitalei statului se afla una dintre cele mai importante burse din lume precum si sediile celor mai mari banci braziliene (peste jumatate din tranzactiile de capital din intreaga tara sunt efectuate pe teritoriul statului). Sao Paulo este un adevarat magnat al agriculturii producand o treime din totalul productiei agricole a tarii: recolte de cafea, portocale, trestie de zahar, bumbac, legume precum si ramura agriculturii care se ocupa cu cresterea animalelor. In zona este dezvoltata industria electrotehnica, constructoare de autoturisme, de masini si utilaje, electronica, textila, chimica, metalurgica si alimentara pe cand sectorul serviciilor este reprezentat de turism (in zona de litoral) si servicii bancare.
Numele statului dateaza de la mijlocul secolului al XVI-lea, cand iezuitii portughezi au venit pe aceste taramuri pentru a raspandi religia crestina popoarelor amerindiene si colonistilor. Datorita faptului ca prima slujba a acestor iezuiti a fost in aceasi zi in care a avut loc convertirea apostolului Pavel, denumirea orasului si a regiunii a ajuns Sao Paulo, ulterior regiunea devenind Sao Paulo dos Campos Piratininga.
In secolul al XVIII-lea pe terenurile fertile ale regiunii a inceput cultivarea cafelei care a contribuit la dezvoltarea accelerata a regiunii, depasind astfel perioada de apogeu a secolului XVII-lea caracterizata de febra cautatorilor de aur din zona. Cu trecere timpului, statul a ajuns centrul economic al Braziliei fiind responsabil si in present pentru jumatate din productia industriala a tarii, si cu un rol semnificativ in agricultura si serviciile bancare.
Locul in care se desfasoara cea mai intense activitate bancara si a bursei din Sao Paolo este Avenida Paulista aflata la marginea cartierului Paraiso. Sao Paolo este impanzit de o multime de zgarie-nori in aceasta zona care iau locul vilelor de alta data detinute de proprietarii de culturi de cafea. In zona activeaza de asemenea un important institut de cercetare, Institutul Butanta, care efectueaza cercetari asupra veninului serpilor, ei producand pana in prezenta o serie de vaccinuri si seruri care salveaza vietile persoanelor muscate de serpi veninosi, ajungandu-se la 824 de asemenea vaccinuri si seruri.
Turismul este practicat in zona in regiunea de pe coasta Oceanului Atlantic, fiind favorabil datorita climei tropicale, cu temperatura medie cuprinsa intre 18 si 22 grade Celsius. De asemenea capitala regiunii, orasul Sao Paolo, este un important centru turistic in care se pot vizita monumentele vechilor iezuiti portughezi, Muzeul de Arta Sacrala, cartierul Paraiso precum si o galerie celebra de arta, Galeria Ibiraquera, in care se gasesc lucrari ale unor pictori precum Picasso, Modigliani, Baumeister sau Kandinsky.