De ce refuza parintii sa aiba mai multi copii?

Daca in urma cu un secol numarul de copii ai unei familii era, de obicei, mai mare de cinci, putand ajunge cu usurinta la 10-12, astazi rar se intalnesc familii care sa aiba macar trei copii.

Este bine-cunoscut faptul ca lumea moderna se confrunta cu o scadere spectaculoasa a natalitatii. Cel putin in spatiul european (inclusiv in Romania) si cel american. Este adevarat ca in zilele noastre exista numeroase metode de prevenire a sarcinilor nedorite, pe care familiile moderne le folosesc din plin. Dar de ce nu-si doresc mai multi copii? Inconstient, ei se situeaza, pentru prima data in istorie, contra evolutiei milenare a speciei umane.

Calitate versus cantitate

Un grup de cercetatori de la Universitatea Sheffield, Duncan O.S. Gillespie, Andrew F. Russell si Virpi Lummaa, au avut curiozitatea sa studieze registrele bisericii finlandeze din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea. Aici erau consemnate, in acele vremuri, datele cele mai importante ale comunitatilor, inclusiv nasterile si decesele. Cele doua secole acopera perioade istorice foarte diverse, ce coincid cu perioade de fertilitate, dar si de mortalitate naturala crescute.

Specialistii au urmarit evolutia mai multor sute de femei – numarul copiilor, dar si al nepotilor pe care acestea i-au avut. De semnalat este faptul ca ei au fost interesati sa studieze doar impactul constrangerilor socio-economice asupra natalitatii de-a lungul celor trei secole. Ei au putut constata ca, astazi, s-a renuntat la ideea unui numar cat mai mare de copii in favoarea „calitatii” acestora. Aceasta idee a ajuns una fundamentala pentru biologia evolutionara. De ce? Pentru ca a devenit o evidenta faptul ca resursele sunt limitate, teoria aceasta fiind fundamentata pe doua principii de baza:

1.Daca investesti in mai multi copii, cu siguranta ceea ce va primi fiecare este mai putin.

2. O investitie crescuta in fiecare copil mareste sansele lui de succes in viata si, implicit, a dorintei de a avea copii la maturitate.

Contra selectiei naturale

Aceasta ipoteza a „calitatii” viitorului adult versus numarul copiilor sugereaza faptul ca fecunditatea materna realizeaza, constient sau nu, o balanta intre cele doua situatii. Mai mult, ea sugereaza existenta faptului ca genotipurile materne reflecta un proces de selectie naturala ce a favorizat o diviziune optima a resurselor intre numarul si „calitatea” copiilor. Astfel, tendinta generala in familiile bine situate din punct de vedere economic era, in vechime, aceea de a avea cat mai multi copii. La randul lor, si acestia isi doreau sa aiba o familie numeroasa.

Pe de alta parte, oamenii s-au dovedit a fi foarte sensibili la balanta intre cele doua situatii – de exemplu, venirea pe lume a unor gemeni sau tripleti a sporit starea de bine a mamei numai in acele familii in care resursele erau abundente si relativ constante. Femeia moderna insa a ales sa aiba un numar mic de urmasi. Ea se gandeste, in primul rand, la posibilitatile ei materiale, la ce le poate oferi odraslelor ei.

Vrea sa le asigure o educatie cat mai buna si sa acumuleze resurse care sa le faca acestora viata cat mai usoara. De aceea, prefera sa aiba atatia copii, cat considera ca poate sa sustina si sa ajute din punct de vedere material. Iar astazi, in cazul majoritatii covarsitoare a familiilor, numarul odraslelor se reduce la unul, cel mult doi.

Femeile moderne nu se mai gandesc, asa cum se intampla in trecut, ca o sarcina le imbunatateste starea de sanatate si le intinereste, ele preferand sa apeleze la tehnicile si tratamentele medicale moderne. De asemenea, nu-si pun nici un moment problema daca in mod natural (prin nasteri) pot preveni aparitia unora dintre cele mai periculoase afectiuni.

De ce femeile nu-si mai doresc multi copii?

• femeile devin mame la varste din ce in ce mai inaintate pentru ca pun pe primul loc dobandirea unei stari materiale bune si cariera

• numarul de copii pe care ii are o femeie este din ce in ce mai mic datorita educatiei pe care tinerele o au acum dar si din cauza constrangerilor de ordin social ce implica si alte obligatii in afara celei de a creste copii si a avea grija de casa, cum se intampla in trecut

• cheltuielile mari pe care le implica astazi cresterea unui copil, incepand cu hainutele si jucariile si terminand, mai tarziu, cu studiile

• dorinta de a acumula cat mai multe resurse pentru a putea oferi odraslei “cel mai bun inceput in viata”.