Dupa cum a aratat Organizatia Mondiala a Sanatatii in 2016, una din patru persoane sufera sau va suferi de-a lungul vietii vreun tip de tulburare mintala.
Si este ca psihicul uman este supus continuu la mari tensiuni, medii si situatii problematice care faciliteaza aparitia unor stari de mare suferinta sau mari dificultati sau chiar incapacitatea de a face fata sursei disconfortului lor. De aceea figura psihologului va continua sa fie din ce in ce mai necesara la nivel mondial, ca o figura de sprijin cu care sa se realizeze ameliorarea sau tratamentul necesar.
Exista multe motive care pot determina o persoana sa necesite ajutor psihologic, dar cu toate acestea unele dintre ele sunt mai frecvente decat altele. De aceea, pe parcursul acestui articol vom reflecta cateva dintre cele mai comune motive pentru consultarea psihologica , precum si caracteristicile si simptomele acestora.
Cele mai frecvente motive pentru consult psihologic
Mai jos va lasam cu un total de saisprezece dintre cele mai frecvente motive pentru care un client sau pacient sa se prezinte la un psiholog (unele dintre ele concentrate sau specializate in anumite domenii). Printre acestea se regasesc de la tulburari psihice pana la situatii complexe greu de gestionat, dar care nu includ neaparat existenta unei tulburari, precum cele legate de relatiile interpersonale .
Exista si alte probleme, cum ar fi tulburarile de personalitate, dar in ciuda faptului ca multe sunt relativ raspandite, acestea nu reprezinta de obicei un motiv de consultare.
1. Tulburare de adaptare
Unul dintre cele mai frecvente motive de consultatie in clinica, si ca in realitate, mai mult decat o tulburare, se refera la un raspuns de mare anxietate, stres sau disconfort emotional mai mare decat se astepta si care afecteaza zilnic diferite niveluri de functionalitate. subiectul care deriva dintr-o situatie sau eveniment stresant clar identificabil, care este originea modificarii si care are loc in decurs de trei luni (in general inainte de luna) dupa evenimentul in cauza.
Daca persoana reuseste sa rezolve aceasta situatie, disconfortul ajunge sa dispara inainte de sase luni.
Este cazul, de exemplu, al persoanelor care si-au pierdut locul de munca, care sufera de stres la locul de munca, care au emigrat si inca nu simt noua casa ca atare, care s-au despartit, care sufera de mobbing sau bullying, care au fost evacuati sau care au fost diagnosticati cu o boala.
Sunt situatii dureroase in care genereaza stres sever si/sau continuu care depaseste subiectul si cu care nu stiu cum sa le faca fata, desi in general nu necesita tratament psihologic dincolo de sprijin si sfat (cu exceptia cazului in care devine complicat si alt tip de se dezvolta alterarea).
2. Depresie
Depresia majora este cea mai raspandita tulburare mintala la nivel mondial (impreuna cu tulburarile legate de anxietate).
Depresia este inteleasa ca o tulburare in care timp de cel putin doua saptamani, in mod continuu in cea mai mare parte a zilei in majoritatea zilelor (si un context in care sinele, mediul si viitorul sunt percepute diferit) negativ), s-au manifestat o serie de simptome. cu experienta, printre care se remarca prezenta unei dispozitii triste si anhedonia sau pierderea capacitatii de a simti placere in lucruri care anterior erau satisfacatoare (si cel putin una dintre ele este in mod necesar prezenta).
Alte simptome comune sunt problemele de somn (atat insomnia, cat si hipersomnia), pierderea poftei de mancare si/sau libidoul, dificultati de concentrare, lipsa de speranta, pasivitate, sentimente de vinovatie sau inutilitate, izolare si ganduri de moarte.
3. Anxietate: tulburare de panica si tulburare de anxietate generalizata
Dupa cum tocmai am indicat, anxietatea este, alaturi de depresia (si in general in mod comorbid), una dintre cele mai frecvente probleme sau tulburari psihice. Exista multe tulburari de anxietate existente, unele comune fiind tulburarea de panica sau tulburarea de anxietate generalizata.
Prima dintre acestea se caracterizeaza prin prezenta unor episoade recurente de atacuri de panica in care apar simptome fiziologice precum transpiratii, palpitatii, dureri in piept, disconfort intestinal sau senzatie de sufocare, frecvent impreuna cu teama de a muri din cauza acestor simptome, pentru a merge. nebun sau pierde controlul si impreuna cu sentimentul de derealizare si depersonalizare (avand sentimentul ca mediul sau persoana pare a fi ireal).
Aceste atacuri si disconfortul asociat fac sa apara anxietate si panica la ideea reaparitiei lor sau a posibilelor consecinte , ceea ce poate duce la comportamente de evitare care, la randul lor, limiteaza foarte mult viata subiectului.
Tulburarea de anxietate generalizata presupune existenta timp de cel putin sase luni de anxietate si griji constante greu de controlat din diferite motive (care pot varia si se refera la aspecte pe care subiectul insusi le poate considera rational ca fiind de putina relevanta) si care genereaza oboseala, iritabilitate, probleme de concentrare , tensiune si/sau probleme de somn. De aceea este importanta gasirea unui psiholog care sa trateze astfel de probleme.
4. Fobii
Fobiile sunt un tip de tulburare de anxietate extrem de frecventa in societatea noastra si care se bazeaza pe existenta unui nivel ridicat de teama, frica si anxietate (la un nivel pe care subiectul insusi il recunoaste de obicei ca fiind irational sau disproportionat) in proximitate. a unui anumit tip de stimul sau situatie, care este chiar capabila sa provoace atacuri de panica sau crize de anxietate.
Datorita fricii sau spaimei generate, subiectul va desfasura comportamente si actiuni care sa permita evitarea stimulului fobic sau va ramane in prezenta lui dar traind o anxietate extrema.
Aceasta definitie aduce imediat in minte fobii specifice, precum sangele/injectia/ranirea, fobia zborului, fobia anumitor animale (deosebit de frecvente in cadrul acestora sunt cele legate de paianjeni, insecte si caini), fobia de inaltime sau claustrofobia. Pe langa cele mentionate si alte fobii specifice, putem gasi si alte cazuri foarte frecvente: fobia sociala sau agorafobia .
5. Tulburari de neurodezvoltare
Desi atunci cand vorbim despre un consult la psiholog ne gandim de obicei la unul care are ca pacienti adulti sau adolescenti, adevarul este ca este si foarte frecvent (si de fapt este unul dintre tipurile de populatie pe care se efectueaza). in mai putin timp).o consultatie, avand in vedere preocuparea pe care majoritatea parintilor o au fata de copiii lor) se intalnesc cu psihologi specializati in psihologia copilului . Si desi este posibil sa se gaseasca diferite tulburari psihice la copii, unele dintre cele mai consultate sunt asa-numitele tulburari de neurodezvoltare.
Unul dintre cele mai frecvente motive de consultare in cadrul tulburarilor de neurodezvoltare este tulburarea specifica de invatare (inclusiv, de exemplu, dislexia sau discalculia), impreuna cu tulburarea de deficit de atentie cu (sau fara) hiperactivitate sau ADHD si tulburarea spectrului autist (inclusiv vechiul Asperger).
6. Dependente si tulburari de consum de substante
O dependenta este definita ca realizarea/consumul obisnuit a unui tip de comportament care genereaza dependenta fizica sau psihologica pe masura ce organismul dobandeste toleranta fata de acesta si asupra caruia se pierde controlul, generand incercarea de a inceta acel comportament intr-o stare de mare disconfort, dorinta. a consuma/a desfasura comportamentul si angoasa (alaturi de eventuale simptome fiziologice care, dupa caz, pot duce chiar la deces) si continua in ciuda faptului ca are consecinte asupra sanatatii sau functionalitatii persoanei.
In acest sens, unele dintre cele mai frecvente dependente sunt cele legate de substante, printre care se remarca dependenta de alcool, canabis (in ciuda credintei populare, consumul sau obisnuit poate genera dependenta), cocaina sau heroina. Pe langa dependenta in sine, consumul abuziv poate fi tratat (fara ca dependenta sa fi fost inca atins) sau alte modificari conexe (de exemplu, psihoze induse).
Revenind la dependente in sine, exista si dependente comportamentale precum cumparaturile compulsive, dependenta de noile tehnologii (inclusiv telefoane mobile, jocuri video), dependenta de sex sau chiar dependentele socio-afective.
7. Tulburare de stres posttraumatic
Un alt motiv de consultare este cunoscut sub denumirea de tulburare de stres post-traumatic, o alterare in care, ca urmare a a fi trait sau asistat la o experienta traumatizanta (abuz sexual, tentative de asasinat, conflicte de razboi…) persoana care a suferit sau a asistat la aceasta. experimenteaza re-experiente ale evenimentului in ganduri si amintiri intruzive si persistente, cosmaruri, reactii fiziologice, un sentiment de scurtare a viitorului, hiperalerta sau hiperexcitare, pierderea interesului, posibile sentimente de vinovatie, posibile disocieri precum amnezia psihogena, depersonalizarea sau derealizare, angoasa si neliniste, sau comportamente de evitare, printre altele.
8. Deficiente cognitive si demente
Desi in acest caz vorbim despre un motiv de consultatie care se circumscrie de obicei in principal neuropsihiatriei si neuropsihologiei, nefiind atat de frecvent in alte tipuri de consultatii psihologice, este necesar sa mentionam importanta deficientei cognitive si mai ales a dementei in cadrul psihologiei. psihiatrie.
Aceste tipuri de afectiuni genereaza de obicei o mare suferinta atat pentru cei care sufera de ele, cat si pentru familiile si ingrijitorii lor , deoarece cei afectati isi pierd facultatile mentale in timp pe masura ce sistemul lor nervos sufera de degenerare neuronala progresiva.
Lucrarea se concentreaza de obicei pe reabilitarea si mentinerea autonomiei si a functiilor pe cat posibil, cautarea strategiilor compensatorii si stimularea cognitiva pentru a pastra cat mai mult posibil functiile afectate.
9. Gestionarea emotiilor, a stimei de sine si a problemelor de interactiune personala
Este mai frecvent decat s-ar crede ca motivul consultarii unui psiholog nu este o tulburare psihica in sine, ci existenta unor dificultati in aspecte precum gestionarea emotiilor (evidentierea furiei sau a tristetii), gasirea unor modalitati de crestere a nivelului de auto- stima (de exemplu la persoanele care au suferit bullying continuu la scoala sau la locul de munca) sau dificultati in stabilirea unor relatii personale stabile, profunde si consistente fara sa existe neaparat (desi in unele cazuri poate fi) o tulburare in spate.
10. Conflicte de cuplu si familie
Un alt motiv relativ frecvent de consultatie psihologica apare la specialisti in terapia de familie si de cuplu. Problemele tratate in acest sens se bazeaza de obicei pe conflicte, lipsa comunicarii si dinamica si rolurile disfunctionale in relatii , iar existenta oricarui tip de tulburare nu este necesara (desi in unele cazuri cauza conflictului poate fi o boala organica sau o tulburare psihica). mintal).
11. Disfunctii sexuale
Desi este, in general, ceva care pana de curand a fost tabu si multe dintre persoanele care sufera de un anumit tip de disfunctie sexuala il traiesc cu rusine (lucru care in multe cazuri ii determina sa nu se consulte), normalizarea sexualitatii si cautarea de o sexualitate satisfacatoare inseamna ca, incetul cu incetul, acest tip de problema este din ce in ce mai mult consultat de profesionisti.
Desi in unele cazuri ne confruntam cu o problema cu o cauza organica, adesea aceste probleme au fie o cauza, fie o componenta psihologica importanta (cum ar fi anxietatea). Disfunctia erectila si ejacularea precoce se remarca drept cele mai frecvente probleme la barbati, in timp ce dorinta sexuala hipoactiva este cea mai raspandita la femei (urmata de tulburarea orgasmica feminina).
12. Tulburari de alimentatie
In special legate de cultura cultului corpului si de canoanele frumusetii din vremea si societatea noastra, tulburarile de alimentatie sunt o realitate care in ultima vreme a crescut dramatic ca prevalenta .
Este unul dintre putinele tipuri de tulburare psihica care poate duce la moartea celor care sufera de ea fara actiune directa in acest scop, unele dintre ele fiind considerate foarte periculoase.
Anorexia nervoasa si bulimia nervoasa se evidentiaza ca fiind cele mai frecvente, mai ales la pubertare si la femeile tinere (desi poate aparea in copilarie, la maturitate si desi apare de obicei intr-o masura mai mica si la barbati). Pe langa aceasta, exista si tulburarea de alimentatie excesiva sau evitarea/restrangerea aportului alimentar.
13. Tulburare obsesiv-compulsiva
Tulburarea obsesiv-compulsiva sau TOC este o tulburare legata de anxietate care se caracterizeaza prin prezenta gandurilor obsesive , care sunt ganduri recurente, ego-distonice si intruzive, care sunt traite cu mare anxietate si vinovatie de catre persoana care sufera de aceasta si care adesea Ele presupun efectuarea de ritualuri cu scopul de a scadea nivelul de anxietate, ritualuri numite compulsii care, desi initial reduc usor anxietatea, ajung sa intareasca aparitia gandurilor intruzive, formand un ciclu continuu intre obsesie si compulsie care ocupa foarte mult timpul subiectului si genereaza mari suferinte.
14. Schizofrenie si alte tulburari psihotice
Un alt tip obisnuit de pacient vazut de profesionistii din psihologie si psihiatrie este cel al persoanelor cu tulburari psihotice .
Dintre acestea se remarca schizofrenia, probabil una dintre cele mai cunoscute tulburari psihice si cea mai raspandita dintre cele care fac parte din spectrul psihotic (cu o prevalenta de aproximativ 1% din populatia generala).
Aceasta tulburare se caracterizeaza prin prezenta timp de cel putin sase luni a unor simptome precum halucinatii (de obicei auditive) si iluzii, vorbire dezorganizata, agitatie sau deraieri in vorbire, catatonie , saracie de gandire sau alogie, abulie sau apatie, fiind necesar ca cel putin unul dintre primii trei este prezent.
15. Tulburare bipolara
O alta dintre cele mai relevante tulburari afective, tulburarea bipolara se caracterizeaza prin prezenta unuia sau mai multor episoade maniacale (caracterizate prin euforie extrema, iritabilitate si ostilitate care pot duce la lupte si conflicte, ganduri si chiar iluzii de grandoare, scaderea capacitatii de judecata, somn. si tulburari de alimentatie, angajarea in comportamente riscante si impulsivitate ridicata, printre altele) care pot fi singure sau urmate/precedate de episoade depresive in cazul tulburarii bipolare de tip 1 sau de cel putin un episod hipomaniacal (mai putin intens, sever si de lunga durata). durabila decat maniacalele, dar impartasind majoritatea simptomelor lor) urmate sau precedate de cel putin un episod depresiv in tulburarea bipolara 2.
16. Psihologia sanatatii: Fibromialgie si oboseala cronica si alte probleme medicale
Desi figura psihologului este in general asociata cu cea a tulburarii mintale, adevarul este ca multe persoane care sufera de afectiuni medicale pot beneficia de terapie psihologica, ca tip de terapie care poate contribui la ameliorarea acestora (desi fara sa inlocuiasca vreodata cele medicale). tratament) fie prin tratamentul alterarilor emotionale sau cognitive care pot aparea dupa diagnostic, fie prin tehnici care pot favoriza ameliorarea sau un prognostic mai bun.
Aceasta include de la domenii precum psiho-oncologia la alte aplicatii la persoanele cu probleme cardiace, metabolice (inclusiv probleme cu tiroida sau diabet), pulmonare sau respiratorii (astm, de exemplu).
Unul dintre exemplele care devine din ce in ce mai frecvente este cel al fibromialgiei si oboselii cronice. Fibromialgia este o boala cronica al carei simptom principal este durerea musculo-scheletica generalizata, care, desi nu a fost recunoscuta pana acum cativa ani (s-a indoit chiar ca ar fi o boala reala) este foarte frecventa.
Este frecvent sa apara impreuna cu oboseala cronica, un sindrom caracterizat prin prezenta oboselii sau oboselii continue , probleme de somn si diverse dureri.
De multe ori aceste afectiuni secundare provoaca depresie, anxietate si angoasa, comportamente de evitare, izolare si dificultati socio-laborale care pot beneficia de tratament psihologic (pe langa incercarea de a aborda durerea intr-un mod diferit si mai pozitiv), acesta fiind obisnuit pentru cei afectati. oamenii sa mearga la un fel de psiholog profesionist.
