Datorita proprietatilor vinetelor – antianemic, laxativ, diuretic, calmant, stimulent hepatic si al pancreasului -, este indicata consumarea vinetelor pentru anemie, scrofuloza, constipatie, eretism cardiac, insuficienta a secretiei urinare, precum si in alte nenumarate afectiuni Europa a cunoscut „patlageaua vanatai abia la sfarsitul secolului XV, adusa de corabiile englezesti care colindau oceanele.
Tara de origine a patlagelei vinete este India, acea „Indie secretai, de acum doua milenii. Vinetele crude erau consumate in amestec cu licori halucinogene, folosite pentru invocarea spiritelor. Unele comunitati izolate din estul „continentuluii indian inca pastreaza unele ritualuri magico-religioase unde se consuma vinete arse in foc, amestecate cu fierturi de ierburi de opiu si coaja de cartof indian (Botate indiene). Antropologii Iosif A. Kellman si Rachell W. Welstone, de la Seattle University (SUA) au fost primii care, in 2002, au tras concluzia ca Solanina, ca substanta otravitoare prezenta in vinetele crude, in urma arderii, conduce la aparitia unor substante foarte sanatoase pentru organismul uman. Analizele ulterioare ale compozitiei vinetei tratate termic au probat unele noi calitati recunoscute ale patlagelei vinete, care vor fi descrise in acest articol.
Ce se stia pana in secolul XXI despre compozitia chimica si despre terapiile cu vinete: Compozitie (mg%): a. Metale: Sodiu (Na) = 5, Potasiu (K) = 220;Magneziu (Mg) = 14; Fier (Fe) = 0,5; Mangan (Mn) = 0,2; Cupru (Cu) = 0,1; Zinc (Zn) = 0,28 b. Nemetale: Clor(Cl) = 5,0; Iod (I) = 0,002. c. Vitamine: A, B1, B2, B6, in mici cantitati; PP, C; E.
Indicatii:
1.Anemii: Indiferent de cauza, datorita continutului de fier si unele proteine
2. Variatii de ritmicitate cardiaca, povocata de stres si exces de sodiu in sange
3. Oligurie (eliminarea deficienta de urina), prin compozitia specifica in saruri minerale, care antreneaza secretia de hormoni ai suprarenalei (corticosuprarenalei)
4. Lipsa de potasiu, prin continutul foarte generos in acest element
5. Hepatite, datorita continutului in fier si alte elemente 6. Ciroze hepatice (din aceleasi motive
7. Colecistite (boli de bila) 8. Hipotensiune, datorata unor flebite, scleroze ale venelo
9. Cistite infectioase (datorita cuprului si unor substante organice)
10. Stari de nervozitate, provocate de factori psihici, prin echilibrul continutului calciu/potasiu
11. Nevroze de tip maniaco-depresiv, datorita continutului in magneziu, potasiu si vitamine din grupul B
12. Insuficienta tiroidiana, prin continutul de iod
13. Stari de constipatie, datorate unor cauze gastro-intestinale sau aparute pe fond nervos
14. Infertilitate, datorita unor fosfati
15. Terapia dependentei de nicotina sau alte droguri excitante (marijuana, hasis, amfetamine).
Descoperiri de ultima ora despre „puterea vanatai
1. Imbunatateste respiratia si oxigenarea sangelui
Dr. Levinsohn A.R. de la Universitatea Duke (SUA) a constatat (in primavara anului 2004) ca rubeozina (un compus de degradare a unor celule din vinete) grabeste eliminarea de bioxid de carbon la nivelul caliparelor alveolare pulmonare. In acest mod, un consum sporit de patlagele vinete produce simultan doua efecte bine-venite pentru sanatate: detoxifierea de CO2 si, ca o consecinta, o mai buna oxigenare a sangelui. O dieta care contine numai 200-300 g vinete, consumate zilnic, la micul dejun, timp de 40-45 de zile, face ca organismul sa-si asigure necesitatea de oxigen pentru 98% din intreaga masa de tesuturi (indirect, o buna oxigenare a tesuturilor scade cu 80% aparitia oricarui tip de boala). Daca ultimele patru indicatii apartin anului 2004, in anii 2005-2006 specialistii in homeopatie si farmacologie au descoperit noi atribute ale patlagelei vinete.
2. Diminueaza riscul la aparitia meningitelor si encefalitelor infectioase (bacteriene sau virale).
Dr. Kellman A.I. arata, inca din 1988, ca indienii care mancau vinete coapte sunt, in proportie de 87%, imuni la 80% din germenii care declanseaza meningite sau encefalite, inclusiv boala vacii nebune. Abia in toamna anului 2006, Kellman si colaboratorii au descoperit ca in produsii de arderi ai solaninelor din „rosiile indienei (vinetele), precum Lycofosfatii Beta III si VI cresc numarul de globule albe (body-guarzii antiinfectiosi ai organismului). Substantele amintite (Lycofosfat BIII ii BVI) isi cresc cu 70-80% activitatea in lichidul cefalo-rahidian, distrugand cu mare rapiditate orice microorganism intrus (bacterie) sau forme de proteine infectioase, virusuri sau prioni. Meningocicii, bacteriile care provoaca cele mai multe boli ale sistemului nervos, in Europa, sunt distrusi in proportie de 80-90% in prezenta lycofosfatilor din vinete, in prima faza a declansarii meningitei (in cazul in care se consuma zilnic 100 g de patlagele vinete). In acest an s-a dovedit prezenta unor substante foarte distructive asupra materialului genetic al virusurilor.
3. Scade efectul nociv al noxelor (toxinelor) gazoase din mediu
Cercetari finalizate in anul 2007 de medicii belgieni subliniaza ca in special cuprul (foarte rapid absorbabil) din vinete reactioneaza cu alte substante de ardere ale legumei in intestin si, ca urmare a acestui proces, sunt activate unele sisteme celulare de inlaturare a toxinelor. Efectele inevitabile ale poluarii chimice din atmosfera pot fi asadar scazute, pana la anumite limite, in urma unor diete cu vinete de minimum 150 g in 3 zile, in cursul intregului an.
4. Pastreaza reflexele tinere
Dr. Chalmount W.A., de la prestigioasa universitate Edinburgh (Scotia) a descoperit, in urma cu cateva luni, ca in vinete sunt prezente substante din categoria catecolilor („adrenalinei) care au un tropism (sunt atrase) biochimic catre zonele din sistemul nervos, bogate in electricitate statica. Aceste zone, printre care importanti centri ai unor reflexe vitale, ca respiratia, ritmicitatea cardiaca, imbatranesc foarte rapid dupa varsta de 60 de ani. Cercetatorul scotian a aratat ca „adrenalinelei din patlagelele vinete ar putea reduce viteza de imbatranire a tuturor reflexelor umane, in situatia unei diete cu vinete, in cursul tineretii sau varstei adulte. Mecanismul de actiune, inca pastrat secret de catre cercetatorii scotieni, s-ar rezuma, la modul general, la efectul revitalizant al „adrenalinelor vegetalei asupra unor celule nervoase, foarte specializate in aparitia curentilor electrici, utili propriei regenerari a materialului genetic.